O palgondolipe upro terdschijiptscha le 16to majistar 1944, adi milijoni terne Romenge taj Sintijenge upro cilo them, jek barikano falato lengera etnischi taj historischi identitetatar kerel. Pal jek prik dschivdo, ando 16to maj 1944, o dschene le afka akarde “Zigeunerengere logeristar Auschwitz-Birkenau“ gejng o phende la SS-atar uso putripe le logeristar, terdscharde pumen. Avre dschenendar pedar lengero fogosimi fagasinipe informirim, but eseri Roma taj Sinti, tschak barenca taj rovlijenca ando va, ando baraktscha and pumen tschapinde taj afka lengero murdaripe, erschtivar upre schaj likerde.
© Dokumentacijonakero archiv le austritike viderschtaundistar DÖW 12.543.
© Dokumentacijonakero- taj kulturakero centrum nimtschke Sintijendar taj Romendar, Heidelberg
© d/ROM/a Sonderreihe 03/15 Roma Service, A-7503 Tikni Boslina, Gartenstraße 3
© Nyimcike Szintengero taj Romengero Központiko Tanácsi, Heidelbergo, Nyimciko.
© Colecția privată a lui Nikolai Bessonov, Moscova, Rusia.
© Romane Kultúrakero Múzeumo, Brno, Csehiko.
© Privati kipo le Johann Baloghistar: Althodis/Stari Hodas, Tikni Martona 1992.
© Privati kipo le Gerhard Baumgartneristar